Peste 100 de participanți, 20 de speakeri și 7 ore de dezbateri aplicate au reunit la București administrația publică, mediul de afaceri, sectorul academic și organizațiile neguvernamentale în cadrul conferinței Future of Textiles, organizată de Asociația Viitor Plus și Impact Hub Bucharest.

Evenimentul a avut ca obiectiv dezbaterea noilor reglementări europene în soluții concrete pentru România și identificarea pașilor necesari pentru accelerarea tranziției către un sector textil circular.

La conferință au participat reprezentanți ai Ambasadelor Suediei și Olandei, Guvernului României, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, DGASMB, Decathlon România, IKEA, ARETEX, FEPRA, FADI, UNArte București, precum și antreprenori și organizații active în economia circulară.

Evenimentul a fost moderat de Mona Nicolici, jurnalistă și consultantă în sustenabilitate și CSR. Gazdele au fost Teia Ciulacu, președintă și fondatoare Viitor Plus, și Oana Craioveanu, Co‑fondatoare și CEO Impact Hub.

Reglementările europene, traduse în acțiuni pentru România

Agenda a pornit de la contextul legislativ european: ESPR, EPR, Ecodesign și Digital Product Passport, reglementări care redefinesc modul în care produsele textile sunt proiectate, comercializate și gestionate la sfârșitul ciclului de viață. Discuțiile au mers dincolo de prezentarea cadrului legal, concentrându-se pe implicațiile practice pentru producători, branduri, autorități și consumatori din România.

Dezbaterile au scos în evidență o tensiune structurală prezentă și în alte state membre: mecanismul EPR colectează taxe, dar legătura dintre aceste fonduri și finanțarea directă a infrastructurii de reciclare din sectorul textil rămâne de clarificat și consolidat. Participanții au discutat modele alternative, sisteme circulare închise, cu eficiențe ridicate, care funcționează și în absența unui cadru legislativ matur.

Radu Hădăreanu, manager Harta Reciclării, a prezentat concluziile studiului „Muntele de Haine – Radiografia deșeurilor textile în România”, care arată că trasabilitatea fluxurilor textile și disponibilitatea publică a informațiilor reprezintă condiții de bază pentru orice strategie coerentă de circularitate la nivel național.

Un mesaj-cheie al conferinței a fost faptul că circularitatea textilă este deja un model de business funcțional, cu rezultate măsurabile.

●      Cosmina Simiean, Directoare Generală a DGASMB, a prezentat un sistem circular cu miză socială care, în șase ani, a colectat și redistribuit articole către peste 5.000 de persoane vulnerabile. Calitatea donațiilor s-a îmbunătățit semnificativ, iar baza de date acumulată reprezintă un instrument valoros pentru cercetare și politici publice.

●      Vlad Torceanu, Manager Atelierul de Pânză, a prezentat transformarea resturilor textile din preproducție în produse cu valoare adăugată și identitate vizuală distinctă, prin parteneriate cu retaileri mari, generând atât impact de mediu, cât și locuri de muncă, inclusiv pentru persoane cu dizabilități.

●      Antoaneta Țica, artistă vizual și lector PhD la UNArte București, a arătat cum mediul academic poate funcționa ca laborator de inovare circulară. Studenții lucrează cu textile second-hand și deșeuri, dezvoltând colecții experimentale în colaborare cu ONG-uri și institute de cercetare în materiale.

• Managerul de proiect Harta Reciclării, Radu Hadăreanu a fost speaker în panelul “Cum redefinim lanțurile valorice ale viitorului? Rezultate actuale, provocări și direcții de dezvoltare” și a prezentat concluziile analizei “Radiografia deșeurilor textile din România”.

„Este un domeniu nou, e un fel de pionierat și pentru România și pentru Europa, dar tocmai de aceea sunt bune aceste discuții, unde fiecare vine cu propria experiență și cu propuneri, ” a declarat Barna Tánczos, Viceprim-ministru al României

Perspectiva internațională: oportunitate de competitivitate și independență

Anna Hallerman, Ambasadoarea Suediei la București, a subliniat că obligațiile legislative europene și așteptările tot mai ridicate ale consumatorilor pot deveni oportunități pentru industria textilă, cu condiția unor investiții coerente în patru direcții: competențe și cercetare, infrastructură de colectare și reciclare, sisteme fiabile de raportare și trasabilitate și un cadru de reglementare stabil, care să permită planificarea investițiilor pe termen lung. A adăugat că Ambasada Suediei colaborează deja cu Ministerul Mediului din România și că tocmai aceste platforme de dialog, precum Future of Textiles, sunt spațiile în care putem progresa.

„Este un domeniu prioritar, întreaga tranziție verde, și deja colaborăm îndeaproape cu Ministerul Mediului. Pentru a sublinia încă un aspect, acesta este este un domeniu care evoluează rapid în conformitate cu legislația europeană, dar și cu așteptările consumatorilor. Așadar, știm că trebuie să reducem producția în viitor, dar trebuie să ne ocupăm și de toate textilele pe care le avem acum. Reutilizare, reciclare, reutilizare.” a subliniat Anna Hallerman, ambasadoarea Suediei în România.

„Bucureștiul poate să îmbrace toată populația defavorizată a acestei țări și a Republicii Moldova. Am depășit pragul de 5000 de persoane vulnerabile.Iar calitatea donațiilor a crescut foarte mult. De la haine murdare 30-35 %, am ajuns la 10-15%. Pe lângă donații, am făcut un charity shop pe Calea Plevnei cu rochii de elegante, ” a declarat Cosmina Simiean – Directoare Generală la DGASMB.

Concluzia majoră a conferinței Future of Textiles a fost că tranziția către o industrie textilă circulară nu poate avansa fără o corectare structurală a mecanismelor legislative, în special a modului în care funcționează responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR).

Participanții au subliniat că, în forma actuală, taxele colectate prin EPR nu sunt corelate direct cu investițiile în infrastructura de colectare, sortare și reciclare a textilelor. Fondurile ajung într-un buget general, fără garanția că vor susține dezvoltarea tehnologiilor și capacităților de care industria are nevoie urgentă – în special în contextul în care tehnologiile de reciclare textile sunt încă limitate la nivel european, iar capacitatea de reciclare nu a ținut pasul cu obligațiile de colectare.

Participanții au fost de acord că România se află într-o zonă de pionierat,  alături de alte state europene, și că progresul depinde de co-crearea de politici publice: industrie, organizații de mediu, administrație publică, mediul academic și societate civilă lucrând împreună la definirea unor reguli clare, aplicabile și predictibile.

Ultima parte a evenimentului a fost un spațiu deschis de dialog  între reprezentanți ai unor branduri locale, instituții publice, ONG-uri și companii din domeniul circularității textile. S-a discutat despre donații de haine vs colectarea deșeurilor textile și adaptarea la cerințele europene, în contextul Directivei UE 1892/2025, inclusiv schema obligatorie de răspundere extinsă a producătorilor (EPR) de textile, nevoi și soluții care să implice sectorul public și cel privat, rolul întreprinderilor sociale în colectare, sortare și reutilizare.

Evenimentul s-a încheiat după ora 19:00, participanții fiind foarte angajați în discuții, ceea ce reflectă interesul crescut al celor implicați în circularitatea textilelor în România și nevoia clară de spații de conversație și de lucru colaborativ.