București, 29 septembrie 2026

Am sărbătorit 20 de ani de Viitor Plus cu o parte dintre partenerii care ne-au fost alături în această perioadă și ne-am bucurat că împreună vedem schimbarea.

Pe 29 septembrie, la Rezidența9, am privit cu recunoștință către tot ceea ce am construit până acum. A fost o seară cu emoții, revederi, muzică și conversații despre viitor. O seară în care ne-am amintit că, dincolo de toate rezultatele, cea mai importantă parte a poveștii noastre rămân oamenii și dorința lor de a se implica pentru un viitor mai bun.

📋 Unul dintre momentele importante ale serii a fost panelul „Educația pentru mediu în România”, moderat de Cătălin Striblea.

Teia Ciulacu, fondatoarea Viitor Plus, Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației, Mircea Ilie, consultant și coach de sustenabilitate și fondator Viitor Plus, Flavia Popa, secretar general BRD Groupe Société Générale, și Claudia Lixandru, directoare generală Viitor Plus, au vorbit despre cum putem crește generații care țin cu adevărat la mediul în care trăiesc.

Momentele artistice ale serii au venit din partea elevilor Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” care au transmis emoție în diferite limbi prin muzica lor. 🎶

Un eveniment ca acesta prinde viață prin contribuția multor parteneri. Le mulțumim celor de la BRD Groupe Société Générale, partenerul principal al evenimentului, pentru că ne-au găzduit la Rezidența9 și ne-au oferit sprijinul lor; echipei Mega Image, pentru că ne-au oferit cina; Irina – Casa cu Prăjituri pentru candy bar; Coca-Cola HBC, pentru apa și băuturile răcoritoare; Casei de Vinuri Cotnari pentru vinul spumant și echipei Donpion Events, pentru aranjamentele florale care au completat atmosfera.

Mulțumim tuturor celor care ne-ați fost alături la această aniversare și tuturor celor care ați făcut parte din povestea Viitor Plus în acești 20 de ani. Povestea merge mai departe, cu aceeași grijă pentru oameni, comunități și natură.🌱

Vurpăr, Sibiu, 18 septembrie 2026

La împlinirea a două decenii de activitate, asociația Viitor Plus a lansat astăzi, la Vurpăr, județul Sibiu, un centru educațional în natură, construit în jurul unei șuri săsești din 1891, restaurată și transformată într-un spațiu viu de educație pentru dezvoltare durabilă.

Roua din Vurpăr este cel mai nou program de lungă durată al Viitor Plus. Inițiat în 2023, proiectul reunește experiența acumulată de organizație în 20 de ani de activitate în domenii precum educație pentru mediu, păduri, biodiversitate, economie socială și energie regenerabilă, alături de agricultura regenerativă și managementul sustenabil al apei. 

De la o șură săsească din 1891 la un centru educațional pentru viitor

În comuna Vurpăr, Viitor Plus a transformat o gospodărie rurală de 3.600 m² într-un spațiu în care educația de mediu se desfășoară prin contact direct cu natura.

Elementul central al proiectului este o șură săsească construită în 1891, salvată și restaurată după ce ajunsese într-o stare avansată de degradare. Lucrările au inclus consolidarea construcției, intervenții asupra structurii de lemn și zidăriei, precum și recuperarea și refolosirea țiglei vechi.

Astăzi, șura este un spațiu multifuncțional pentru activități educaționale și evenimente, iar gospodăria din jurul ei a fost transformată într-un laborator în aer liber. Paturile înălțate, solarul, livada, poteca senzorială, iazul pentru biodiversitate, zonele de compostare și sistemele de captare a apei de ploaie și de producție a energiei solare fac parte din noul centru.

Aici, copiii pot învăța prin experiențe directe și joacă. Alături de adulți, participă la activități practice, observă biodiversitatea și descoperă cum pot fi folosite responsabil resursele, înțelegând astfel legătura dintre natură și modul în care trăim. În același timp, se pot bucura de momente de relaxare în spațiile special amenajate.

În cadrul evenimentului de lansare, participanții au putut explora centrul și au participat la ateliere de hârtie reciclată, de modelaj în lut, de tablouri textile și de jocuri interactive cu provocări pe tema reciclării pregătite de echipa Viitor Plus. O căutare de comori i-a invitat să descopere spațiul pas cu pas, iar copiii din comuna Vurpăr au fost aplaudați pentru momentul lor artistic.

Un loc în care educația întâlnește comunitatea

Roua din Vurpăr se adresează școlilor, familiilor, organizațiilor, companiilor și comunității locale. Centrul va găzdui ateliere de educație de mediu, activități în aer liber, programe pentru școli, evenimente pentru comunitate și întâlniri ale organizațiilor și companiilor. Toate informațiile despre oferta educațională a centrului Roua din Vurpăr se găsesc pe site: https://www.viitorplus.ro/roua-din-vurpar/ și persoanele interesate sunt încurajate să contacteze centrul pentru detalii și programarea activităților. Toate evenimentele de weekend pot fi urmărite pe conturile de social media Roua din Vurpăr.

Deschiderea oficială a adus la Vurpăr reprezentanți ai autorităților centrale și locale, ai sistemului educațional, ai mediului de afaceri și ai comunității. În curtea centrului educațional, discuțiile au pornit de la rolul educației pentru dezvoltarea durabilă a României și au continuat cu o dezbatere despre contribuția economiei sociale la revitalizarea mediului rural.

Printre participanți s-au numărat Radu Szekely, consilier onorific al Ministerului Educației, Florea Delilah, inspector general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Sibiu, Marius Pădurean, director regional corporate BRD, partener principal al proiectului, Adriana Anghel, consilieră superioară în cadrul Ministerului Mediului și Mihaela Tomescu, directoarea Școlii Gimnaziale Vurpăr. 

Dezbaterea despre economia socială i-a reunit pe Teia Ciulacu, președinta Viitor Plus, Marius Pădurean, director regional Corporate BRD, Angela Achiței, președintă RISE – Rețeaua Română a Economiei Sociale și cofondatoare AFIN și Nicu Zămăcău, asistent medical comunitar în cadrul Primăriei Vurpăr.

„S-a dovedit că modelul pe care l-ați creat este un model care răspunde mediului și comunității. Eu cred că asta caută oamenii, să fie mai aproape de ei. De exemplu, chiar dacă crește PIB-ul unei țări, simțiți în buzunar sau în starea de bine creată de creșterea lui? Nu. O simțim doar atunci când te afli în comunități în care vezi că lucrurile se întâmplă și că se pun lucrurile în mișcare”, a declarat Angela Achiței, președintă RISE – Rețeaua Română a Economiei Sociale și cofondatoare AFIN. 

„Sunt mulți copii din familii defavorizate care ar putea ajunge mai greu în astfel de spații organizate, în alte localități. Așadar, vedem o mare oportunitate în această inițiativă și așteptăm să derulăm foarte multe activități care să susțină atât mediul școlar, cât și întreaga comunitate, activități cu părinții, precum și să formăm comportamente sănătoase și la nivelul acesta”, spune Mihaela Tomescu, directoarea Școlii Gimnaziale Vurpăr.

„Cred că proiecte precum Săptămâna Verde sau Școala Altfel nu trebuie realizate doar atunci, ci pot fi realizate și în restul anului, prin aplicații practice, în care, predând teoretic, ulterior să poată veni și să vadă practic”, a menționat Florea Delilah, inspector general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Sibiu. 

Lansarea centrului face parte din seria de proiecte prin care Viitor Plus marchează 20 de ani de activitate. În aceeași perioadă, organizația lansează și o platformă online de educație pentru mediu, cu resurse disponibile pentru cadre didactice la nivel național.

„Roua din Vurpăr este rezultatul unei idei pe care am construit-o pas cu pas: aceea că educația de mediu are nevoie și de locuri în care oamenii să poată vedea, atinge și experimenta ceea ce învață. Am vrut să păstrăm vie memoria acestui loc, dar să îi dăm și o funcție pentru viitor. Șura, grădina, livada, apa, energia și biodiversitatea devin aici parte dintr-un laborator viu pentru copii, profesori, comunitate și vizitatori”, spune Teia Ciulacu, președinta Viitor Plus și managera programului Roua din Vurpăr.

Următoarea etapă: dezvoltarea centrului și o mulțime de ateliere pentru copii

Investiția în restaurarea șurii săsești și în amenajarea centrului educațional din jurul ei a fost de peste 200.000 euro, fonduri provenite din sponsorizări și donații individuale. Partenerul principal este BRD Groupe Société Générale, iar ceilalți susținători ai centrului sunt: Cargus, Continental Hotels, Güntner, Nielsen, Nuveen & TIAA, Schneider Electric, Sustainalytics, Actemium, Angelli, Filip&Company, Faunus Plant, Finastra, Groupama, Interactive Systems, Nhood, Pastel, Relevance, Solvit, precum și cei care au donat și alergat la Maratonul Internațional Sibiu 2025, un program al Fundației Comunitare Sibiu, voluntari din companii și din echipa Viitor Plus.

„Punem în prim-plan misiunea de sustenabilitate și ne îndreptăm tot mai mult către colaborare. Susținem companii mici și mari, finanțând atât proiectele acestora, cât și nevoile lor de capital de lucru. O astfel de finanțare poate face o diferență, iar educația poate contribui, pe termen lung, la dezvoltarea mai multor proiecte de acest tip. Tocmai pentru că educația de mediu este încă insuficient dezvoltată în România, ne dorim să susținem tot mai multe inițiative în acest domeniu”,  a precizat Marius Pădurean, director regional corporate BRD. 

Deschiderea Roua din Vurpăr este începutul unui proiect construit pe termen lung. Viitor Plus are în plan deschiderea unui Punct Gastronomic Local, construirea unui turn de observație pentru biodiversitate, extinderea locurilor de joacă și renovarea casei tradiționale pentru amenajarea unor spații de cazare.

Viitor Plus – Asociația pentru dezvoltare durabilă este o organizație neguvernamentală înființată în 2006. În cei 20 de ani de activitate, organizația a dezvoltat programe pe termen lung în domenii precum educația de mediu, pădurile, economia circulară, economia socială și dezvoltarea sustenabilă.

Viitor Plus a primit trofeul pentru  „2.000.000 de copaci plantați”, la Sustainability Stand Up – ediția a VIII-a – din cadrul conferințelor Sustainability & CSR Excellence, organizate de revista PIAȚA. 

Premiul recunoaște unul dintre cele mai importante programe de mediu dezvoltate de un ONG din România și impactul pe care Adoptă un Copac l-a avut prin împădurirea terenurilor degradate și mobilizarea unei comunități extinse de parteneri, finanțatori, voluntari și autorități locale.

Trofeul a fost oferit de Dana Dobrescu, Corporate and Government Affairs Manager, Mondelēz International, și primit de Rebecca Popescu, Manager Parteneriate Adoptă un Copac, și Claudia Lixandru, CEO Viitor Plus.

În acest an, conferința Sustainability Stand Up a fost dedicată proiectelor dezvoltate de ONG-uri și relației dintre societatea civilă și mediul de afaceri. În total, sunt acordate 28 de trofee pentru unele dintre cele mai apreciate proiecte derulate de organizațiile neguvernamentale din România, selectate dintre mii de inițiative implementate în ultimii opt ani. 

ONG-urile au fost nominalizate de companii care nu le-au finanțat, iar fiecare companie participantă a avut misiunea de a identifica și premia proiecte și ONG-uri pe care le consideră valoroase, dintre miile de inițiative derulate în România în ultimii ani.

Ne bucură această recunoaștere și le mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi! Fiecare pădure plantată și fiecare copac ajuns în pământ au fost posibile datorită voluntarilor și companiilor care au ales să investească în soluții pe termen lung pentru natură și comunități.

În această primăvară, Adoptă un Copac, programul de împăduriri și educație despre păduri Adoptă un Copac al Viitor Plus , a dat startul campaniei „Nu lăsa să se aleagă praful de viitorul lor!”, cu scopul de a planta următoarele 2 milioane de puieți în următorii 5 ani, dar și de a duce la cât mai mulți oameni din România un mesaj clar: degradarea și deșertificarea solului sunt o problemă majoră cu care se confruntă sudul țării noastre și care necesită implicarea tuturor, de la cetățeni, la companii, la instituții de stat.

Peste 100 de participanți, 20 de speakeri și 7 ore de dezbateri aplicate au reunit la București administrația publică, mediul de afaceri, sectorul academic și organizațiile neguvernamentale în cadrul conferinței Future of Textiles, organizată de Asociația Viitor Plus și Impact Hub Bucharest.

Evenimentul a avut ca obiectiv dezbaterea noilor reglementări europene în soluții concrete pentru România și identificarea pașilor necesari pentru accelerarea tranziției către un sector textil circular.

La conferință au participat reprezentanți ai Ambasadelor Suediei și Olandei, Guvernului României, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, DGASMB, Decathlon România, IKEA, ARETEX, FEPRA, FADI, UNArte București, precum și antreprenori și organizații active în economia circulară.

Evenimentul a fost moderat de Mona Nicolici, jurnalistă și consultantă în sustenabilitate și CSR. Gazdele au fost Teia Ciulacu, președintă și fondatoare Viitor Plus, și Oana Craioveanu, Co‑fondatoare și CEO Impact Hub.

Reglementările europene, traduse în acțiuni pentru România

Agenda a pornit de la contextul legislativ european: ESPR, EPR, Ecodesign și Digital Product Passport, reglementări care redefinesc modul în care produsele textile sunt proiectate, comercializate și gestionate la sfârșitul ciclului de viață. Discuțiile au mers dincolo de prezentarea cadrului legal, concentrându-se pe implicațiile practice pentru producători, branduri, autorități și consumatori din România.

Dezbaterile au scos în evidență o tensiune structurală prezentă și în alte state membre: mecanismul EPR colectează taxe, dar legătura dintre aceste fonduri și finanțarea directă a infrastructurii de reciclare din sectorul textil rămâne de clarificat și consolidat. Participanții au discutat modele alternative, sisteme circulare închise, cu eficiențe ridicate, care funcționează și în absența unui cadru legislativ matur.

Radu Hădăreanu, manager Harta Reciclării, a prezentat concluziile studiului „Muntele de Haine – Radiografia deșeurilor textile în România”, care arată că trasabilitatea fluxurilor textile și disponibilitatea publică a informațiilor reprezintă condiții de bază pentru orice strategie coerentă de circularitate la nivel național.

Un mesaj-cheie al conferinței a fost faptul că circularitatea textilă este deja un model de business funcțional, cu rezultate măsurabile.

●      Cosmina Simiean, Directoare Generală a DGASMB, a prezentat un sistem circular cu miză socială care, în șase ani, a colectat și redistribuit articole către peste 5.000 de persoane vulnerabile. Calitatea donațiilor s-a îmbunătățit semnificativ, iar baza de date acumulată reprezintă un instrument valoros pentru cercetare și politici publice.

●      Vlad Torceanu, Manager Atelierul de Pânză, a prezentat transformarea resturilor textile din preproducție în produse cu valoare adăugată și identitate vizuală distinctă, prin parteneriate cu retaileri mari, generând atât impact de mediu, cât și locuri de muncă, inclusiv pentru persoane cu dizabilități.

●      Antoaneta Țica, artistă vizual și lector PhD la UNArte București, a arătat cum mediul academic poate funcționa ca laborator de inovare circulară. Studenții lucrează cu textile second-hand și deșeuri, dezvoltând colecții experimentale în colaborare cu ONG-uri și institute de cercetare în materiale.

• Managerul de proiect Harta Reciclării, Radu Hadăreanu a fost speaker în panelul “Cum redefinim lanțurile valorice ale viitorului? Rezultate actuale, provocări și direcții de dezvoltare” și a prezentat concluziile analizei “Radiografia deșeurilor textile din România”.

„Este un domeniu nou, e un fel de pionierat și pentru România și pentru Europa, dar tocmai de aceea sunt bune aceste discuții, unde fiecare vine cu propria experiență și cu propuneri, ” a declarat Barna Tánczos, Viceprim-ministru al României

Perspectiva internațională: oportunitate de competitivitate și independență

Anna Hallerman, Ambasadoarea Suediei la București, a subliniat că obligațiile legislative europene și așteptările tot mai ridicate ale consumatorilor pot deveni oportunități pentru industria textilă, cu condiția unor investiții coerente în patru direcții: competențe și cercetare, infrastructură de colectare și reciclare, sisteme fiabile de raportare și trasabilitate și un cadru de reglementare stabil, care să permită planificarea investițiilor pe termen lung. A adăugat că Ambasada Suediei colaborează deja cu Ministerul Mediului din România și că tocmai aceste platforme de dialog, precum Future of Textiles, sunt spațiile în care putem progresa.

„Este un domeniu prioritar, întreaga tranziție verde, și deja colaborăm îndeaproape cu Ministerul Mediului. Pentru a sublinia încă un aspect, acesta este este un domeniu care evoluează rapid în conformitate cu legislația europeană, dar și cu așteptările consumatorilor. Așadar, știm că trebuie să reducem producția în viitor, dar trebuie să ne ocupăm și de toate textilele pe care le avem acum. Reutilizare, reciclare, reutilizare.” a subliniat Anna Hallerman, ambasadoarea Suediei în România.

„Bucureștiul poate să îmbrace toată populația defavorizată a acestei țări și a Republicii Moldova. Am depășit pragul de 5000 de persoane vulnerabile.Iar calitatea donațiilor a crescut foarte mult. De la haine murdare 30-35 %, am ajuns la 10-15%. Pe lângă donații, am făcut un charity shop pe Calea Plevnei cu rochii de elegante, ” a declarat Cosmina Simiean – Directoare Generală la DGASMB.

Concluzia majoră a conferinței Future of Textiles a fost că tranziția către o industrie textilă circulară nu poate avansa fără o corectare structurală a mecanismelor legislative, în special a modului în care funcționează responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR).

Participanții au subliniat că, în forma actuală, taxele colectate prin EPR nu sunt corelate direct cu investițiile în infrastructura de colectare, sortare și reciclare a textilelor. Fondurile ajung într-un buget general, fără garanția că vor susține dezvoltarea tehnologiilor și capacităților de care industria are nevoie urgentă – în special în contextul în care tehnologiile de reciclare textile sunt încă limitate la nivel european, iar capacitatea de reciclare nu a ținut pasul cu obligațiile de colectare.

Participanții au fost de acord că România se află într-o zonă de pionierat,  alături de alte state europene, și că progresul depinde de co-crearea de politici publice: industrie, organizații de mediu, administrație publică, mediul academic și societate civilă lucrând împreună la definirea unor reguli clare, aplicabile și predictibile.

Ultima parte a evenimentului a fost un spațiu deschis de dialog  între reprezentanți ai unor branduri locale, instituții publice, ONG-uri și companii din domeniul circularității textile. S-a discutat despre donații de haine vs colectarea deșeurilor textile și adaptarea la cerințele europene, în contextul Directivei UE 1892/2025, inclusiv schema obligatorie de răspundere extinsă a producătorilor (EPR) de textile, nevoi și soluții care să implice sectorul public și cel privat, rolul întreprinderilor sociale în colectare, sortare și reutilizare.

Evenimentul s-a încheiat după ora 19:00, participanții fiind foarte angajați în discuții, ceea ce reflectă interesul crescut al celor implicați în circularitatea textilelor în România și nevoia clară de spații de conversație și de lucru colaborativ.

Cu mare bucurie și încredere, vă anunțăm că azi, de Ziua Pământului și la aniversarea de 20 de ani a Viitor Plus, asociația noastră a început o nouă etapă de dezvoltare, alături de Claudia Lixandru care a preluat rolul de Directoare Generală de la Teia Ciulacu.

Anii în care organizația a fost condusă de Teia au dus la formarea unei structuri complexe și reziliente alcătuită din 9 programe active în domenii strategice pentru societate: economie circulară, împăduriri, educație de mediu, energie regenerabilă sau ecoturism. Echipa de aproape 80 de oameni, cu expertize diverse, dar cu focus unitar pentru sustenabilitate, cu incluziunea persoanelor cu dizabilități ca parte din identitatea organizațională, aduce realizări importante bazate pe muncă, dedicație și responsabilitate.

💚 Cu experiență de 12 ani în business și 18 ani în educație și societate civilă, Claudia va continua cu o perspectivă orientată spre structură, sistematizarea proceselor, implicare în zona de politici publice și deschidere către internaționalizare. Va consolida capacitatea organizațională și va crește impactul pe același culoar identitar și de valori care a caracterizat Viitor Plus până acum. Veți găsi în ea și în echipa Viitor Plus același partener de cursă lungă cu care să construiți lucruri concrete și relevante în domeniu.

Teia va rămâne Președinta organizației și, alături de restul membrilor Consiliului Director, va veghea la păstrarea misiunii pe termen lung. Pe Teia o să o găsiți și la firul ierbii, lângă Sibiu, punând pe picioare cel mai nou program al asociației, Roua din Vurpăr.

🌍 La final, vă lăsăm cu un gând din partea Claudiei legat de viitor și cel mai important lucru pe care l-ar schimba în România, responsabilitatea eco-sistemică: „Cred că, dacă ne pasă unii de ceilalți și de natură, rezolvăm tot.”

Bine ai venit, Claudia, și succes pe mai departe, alături de Viitor Plus!

O bună parte din administrațiile locale riscă să fie amendate de autoritățile de control din cauza incapacității de a crea un sistem funcțional de colectare și reutilizare a deșeurilor textile, de la consumator până la stadiul de resursă. Aceasta este concluzia analizei Radiografia gestionării deșeurilor textile în România, realizată de programul Harta Reciclării al asociației Viitor Plus, în colaborare cu asociația Ecoteca. Studiul face parte din campania de conștientizare Muntele de Haine, susținută de ING Bank România.

Harta Reciclării, programul Viitor Plus despre reducere, reutilizare și reciclare, susținut de #DupăNoi, platforma de sustenabilitate a Sistemului Coca-Cola, lansează lecția Electro-Nicu te ține la curent despre deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) destinată elevilor din toate ciclurile de învățământ.

Harta Reciclării continuă să transforme educația de mediu într-o experiență memorabilă și relevantă pentru copii și profesori deopotrivă. După ce PET-rică i-a învățat pe elevi despre Sistemul de Garanție Returnare, iar Stofia i-a introdus în universul materialelor textile,  Electro-Nicu, este noul personaj educațional creat special pentru a explica elevilor ce sunt deșeurile de echipamente electrice și electronice și de ce este important să le colectăm responsabil.

„Prin lecția Electro-Nicu te ține la curent ne-am dorit să aducem în fața profesorilor și elevilor o temă esențială: reciclarea deșeurilor electrice și electronice, într-un mod accesibil, prietenos și relevant pentru realitatea lor de zi cu zi. În cadrul webinariilor dedicate profesorilor din programul Harta Reciclării, ne-am concentrat pe oferirea de instrumente concrete și resurse educaționale care să transforme conceptele despre DEEE-uri în experiențe de învățare interactive și ușor de integrat la clasă. Credem că educația timpurie este cheia pentru a construi comportamente responsabile pe termen lung.” –  Radu Hădăreanu, Manager Harta Reciclării

Lecția abordează tema obiceiurilor noastre de consum în privința electronicelor, cu accent pe gesturi ale economiei circulare: refuzul achizițiilor inutile, cumpărarea lucrurilor de calitate, repararea, donarea, ultimul pas fiind reciclarea. Este o lecție despre responsabilitate de mediu și despre importanța de a ne gândi la ce facem după noi, pentru că strângem tot noi, și nu ne oprim aici.

Lecția despre DEEE-uri se adresează tuturor ciclurilor de învățământ – preșcolar, primar, gimnazial, liceal – și propune o abordare creativă, actuală și conectată la realitatea copiilor.

Alături de lecția despre DEEE-uri, toate celelalte lecții de educație de mediu sunt disponibile gratuit pe platforma educațională a Viitor Plus și abordează teme precum:

• Reducerea și reutilizarea
• Economia circulară
• Schimbările climatice
• Eficiența energetică
• Apa și biodiversitatea
• Sistemul de Garanție Returnare
• Textilele

Pentru a le accesa, tot ce trebuie să facă cadrele didactice este să le descarce de pe website și să participe la webinariile organizate de Harta Reciclării. Atât materialele didactice, cât și conținutul prezentărilor online sunt personalizate pentru fiecare ciclu de învățământ.

Succesul programului este dovedit de lecțiile lansate în 2025, Cele 7 vieți ale lui PET-rică, dedicată Sistemului de Garanție-Returnare, care a ajuns la 1.030 de cadre didactice și 20.445 de elevi și Stofia și ghemul ei, despre deșeurile textile, susținută de 424 de profesori în fața a 8.400 de elevi, pentru care mai așteptăm raportări până la finalul acestui an școlar.

De la lansarea sesiunilor educaționale în 2019, lecțiile de educație de mediu oferite de Harta Reciclării au fost susținute de peste 4.590 de cadre didactice în fața a 225.000 de elevi din întreaga țară și din Republica Moldova.

Prin lansarea lecției Electro-Nicu te ține la curent, Harta Reciclării își lasă amprenta în educația de mediu din România, oferind instrumente concrete pentru formarea unei generații mai responsabile față de mediul înconjurător.

Despre Harta Reciclării și Viitor Plus

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, susținut de platforma de sustenabilitate #DupăNoi a Sistemului Coca-Cola în România, al cărui scop este conștientizarea importanței colectării separate și promovarea reducerii, reutilizării, reciclării și a principiilor de economie circulară. Pe Harta Reciclării sunt peste 18.000 de puncte de colectare, ateliere de reparații, centre de donații, de închiriere și magazine second hand din toată țara. Oricine poate adăuga puncte noi sau raporta probleme la cele deja existente, indiferent dacă are sau nu cont pe platformă.

Viitor Plus este o organizație non-profit cu o experiență de 20 de ani în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate de asociație sunt: Adoptă un copac, Atelierul de Pânză, Bine Primit, Biroul Eco, Eco Provocarea,  Harta Reciclării, Recicleta, Regenesis și Roua din Vurpăr.

Despre După Noi, platforma de impact social și sustenabilitate a Sistemului Coca-Cola în România

Am lansat platforma de sustenabilitate După Noi în 2016, din dorința de a reuni toate proiectele de sustenabilitate ale Companiei Coca-Cola HBC în România. Primii pași i-am făcut în Țara Dornelor, de la inițiative menite să promoveze potențialul turistic și cultural al zonei de unde izvorăsc apele minerale din produsele noastre, Dorna, Dorna Izvorul Alb și Poiana Negri și până la implicarea în comunitate, am adus sub aceeași platformă noi proiecte de impact: „ThinkBIGăr”, „Povești din Ciocănești”, „După Noi, strângem tot noi”.

În 2020, ne-am luat angajamentul să #NuNeOprimAici. După Noi a devenit platforma de sustenabilitate a Sistemului Coca-Cola în România, compus din companiile Coca-Cola HBC România și Coca-Cola România. Ne-am unit eforturile pentru o viziune comună – să facem o diferență în comunitate, prin protejarea mediului înconjurător, a resurselor de apă, prin dezvoltarea comunităților și susținerea tinerilor. Astăzi, #DupăNoi reflectă tot ceea ce facem, în cadrul Sistemului Coca-Cola în România, pentru un viitor mai sustenabil, pas cu pas.

Persoană de contact: Andrei Bucureci, specialist comunicare Harta Reciclării

andrei.bucureci@viitorplus.ro; 0741.260.296

Bilanț sezon de plantare toamnă–iarnă 2025: 239.310 puieți plantați, 130 de școli implicate, 2 plantări urbane și un proiect social

Mulțumită celor care au fost alături de noi, 2025 devine un an de referință pentru Viitor Plus, pe care îl încheiem cu entuziasm și cu rezultate care arată cât de mult putem construi împreună.