Peste 100 de participanți, 20 de speakeri și 7 ore de dezbateri aplicate au reunit la București administrația publică, mediul de afaceri, sectorul academic și organizațiile neguvernamentale în cadrul conferinței Future of Textiles, organizată de Asociația Viitor Plus și Impact Hub Bucharest.

Evenimentul a avut ca obiectiv dezbaterea noilor reglementări europene în soluții concrete pentru România și identificarea pașilor necesari pentru accelerarea tranziției către un sector textil circular.

La conferință au participat reprezentanți ai Ambasadelor Suediei și Olandei, Guvernului României, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, DGASMB, Decathlon România, IKEA, ARETEX, FEPRA, FADI, UNArte București, precum și antreprenori și organizații active în economia circulară.

Evenimentul a fost moderat de Mona Nicolici, jurnalistă și consultantă în sustenabilitate și CSR. Gazdele au fost Teia Ciulacu, președintă și fondatoare Viitor Plus, și Oana Craioveanu, Co‑fondatoare și CEO Impact Hub.

Reglementările europene, traduse în acțiuni pentru România

Agenda a pornit de la contextul legislativ european: ESPR, EPR, Ecodesign și Digital Product Passport, reglementări care redefinesc modul în care produsele textile sunt proiectate, comercializate și gestionate la sfârșitul ciclului de viață. Discuțiile au mers dincolo de prezentarea cadrului legal, concentrându-se pe implicațiile practice pentru producători, branduri, autorități și consumatori din România.

Dezbaterile au scos în evidență o tensiune structurală prezentă și în alte state membre: mecanismul EPR colectează taxe, dar legătura dintre aceste fonduri și finanțarea directă a infrastructurii de reciclare din sectorul textil rămâne de clarificat și consolidat. Participanții au discutat modele alternative, sisteme circulare închise, cu eficiențe ridicate, care funcționează și în absența unui cadru legislativ matur.

Radu Hădăreanu, manager Harta Reciclării, a prezentat concluziile studiului „Muntele de Haine – Radiografia deșeurilor textile în România”, care arată că trasabilitatea fluxurilor textile și disponibilitatea publică a informațiilor reprezintă condiții de bază pentru orice strategie coerentă de circularitate la nivel național.

Un mesaj-cheie al conferinței a fost faptul că circularitatea textilă este deja un model de business funcțional, cu rezultate măsurabile.

●      Cosmina Simiean, Directoare Generală a DGASMB, a prezentat un sistem circular cu miză socială care, în șase ani, a colectat și redistribuit articole către peste 5.000 de persoane vulnerabile. Calitatea donațiilor s-a îmbunătățit semnificativ, iar baza de date acumulată reprezintă un instrument valoros pentru cercetare și politici publice.

●      Vlad Torceanu, Manager Atelierul de Pânză, a prezentat transformarea resturilor textile din preproducție în produse cu valoare adăugată și identitate vizuală distinctă, prin parteneriate cu retaileri mari, generând atât impact de mediu, cât și locuri de muncă, inclusiv pentru persoane cu dizabilități.

●      Antoaneta Țica, artistă vizual și lector PhD la UNArte București, a arătat cum mediul academic poate funcționa ca laborator de inovare circulară. Studenții lucrează cu textile second-hand și deșeuri, dezvoltând colecții experimentale în colaborare cu ONG-uri și institute de cercetare în materiale.

• Managerul de proiect Harta Reciclării, Radu Hadăreanu a fost speaker în panelul “Cum redefinim lanțurile valorice ale viitorului? Rezultate actuale, provocări și direcții de dezvoltare” și a prezentat concluziile analizei “Radiografia deșeurilor textile din România”.

„Este un domeniu nou, e un fel de pionierat și pentru România și pentru Europa, dar tocmai de aceea sunt bune aceste discuții, unde fiecare vine cu propria experiență și cu propuneri, ” a declarat Barna Tánczos, Viceprim-ministru al României

Perspectiva internațională: oportunitate de competitivitate și independență

Anna Hallerman, Ambasadoarea Suediei la București, a subliniat că obligațiile legislative europene și așteptările tot mai ridicate ale consumatorilor pot deveni oportunități pentru industria textilă, cu condiția unor investiții coerente în patru direcții: competențe și cercetare, infrastructură de colectare și reciclare, sisteme fiabile de raportare și trasabilitate și un cadru de reglementare stabil, care să permită planificarea investițiilor pe termen lung. A adăugat că Ambasada Suediei colaborează deja cu Ministerul Mediului din România și că tocmai aceste platforme de dialog, precum Future of Textiles, sunt spațiile în care putem progresa.

„Este un domeniu prioritar, întreaga tranziție verde, și deja colaborăm îndeaproape cu Ministerul Mediului. Pentru a sublinia încă un aspect, acesta este este un domeniu care evoluează rapid în conformitate cu legislația europeană, dar și cu așteptările consumatorilor. Așadar, știm că trebuie să reducem producția în viitor, dar trebuie să ne ocupăm și de toate textilele pe care le avem acum. Reutilizare, reciclare, reutilizare.” a subliniat Anna Hallerman, ambasadoarea Suediei în România.

„Bucureștiul poate să îmbrace toată populația defavorizată a acestei țări și a Republicii Moldova. Am depășit pragul de 5000 de persoane vulnerabile.Iar calitatea donațiilor a crescut foarte mult. De la haine murdare 30-35 %, am ajuns la 10-15%. Pe lângă donații, am făcut un charity shop pe Calea Plevnei cu rochii de elegante, ” a declarat Cosmina Simiean – Directoare Generală la DGASMB.

Concluzia majoră a conferinței Future of Textiles a fost că tranziția către o industrie textilă circulară nu poate avansa fără o corectare structurală a mecanismelor legislative, în special a modului în care funcționează responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR).

Participanții au subliniat că, în forma actuală, taxele colectate prin EPR nu sunt corelate direct cu investițiile în infrastructura de colectare, sortare și reciclare a textilelor. Fondurile ajung într-un buget general, fără garanția că vor susține dezvoltarea tehnologiilor și capacităților de care industria are nevoie urgentă – în special în contextul în care tehnologiile de reciclare textile sunt încă limitate la nivel european, iar capacitatea de reciclare nu a ținut pasul cu obligațiile de colectare.

Participanții au fost de acord că România se află într-o zonă de pionierat,  alături de alte state europene, și că progresul depinde de co-crearea de politici publice: industrie, organizații de mediu, administrație publică, mediul academic și societate civilă lucrând împreună la definirea unor reguli clare, aplicabile și predictibile.

Ultima parte a evenimentului a fost un spațiu deschis de dialog  între reprezentanți ai unor branduri locale, instituții publice, ONG-uri și companii din domeniul circularității textile. S-a discutat despre donații de haine vs colectarea deșeurilor textile și adaptarea la cerințele europene, în contextul Directivei UE 1892/2025, inclusiv schema obligatorie de răspundere extinsă a producătorilor (EPR) de textile, nevoi și soluții care să implice sectorul public și cel privat, rolul întreprinderilor sociale în colectare, sortare și reutilizare.

Evenimentul s-a încheiat după ora 19:00, participanții fiind foarte angajați în discuții, ceea ce reflectă interesul crescut al celor implicați în circularitatea textilelor în România și nevoia clară de spații de conversație și de lucru colaborativ.

Cu mare bucurie și încredere, vă anunțăm că azi, de Ziua Pământului și la aniversarea de 20 de ani a Viitor Plus, asociația noastră a început o nouă etapă de dezvoltare, alături de Claudia Lixandru care a preluat rolul de Directoare Generală de la Teia Ciulacu.

Anii în care organizația a fost condusă de Teia au dus la formarea unei structuri complexe și reziliente alcătuită din 9 programe active în domenii strategice pentru societate: economie circulară, împăduriri, educație de mediu, energie regenerabilă sau ecoturism. Echipa de aproape 80 de oameni, cu expertize diverse, dar cu focus unitar pentru sustenabilitate, cu incluziunea persoanelor cu dizabilități ca parte din identitatea organizațională, aduce realizări importante bazate pe muncă, dedicație și responsabilitate.

💚 Cu experiență de 12 ani în business și 18 ani în educație și societate civilă, Claudia va continua cu o perspectivă orientată spre structură, sistematizarea proceselor, implicare în zona de politici publice și deschidere către internaționalizare. Va consolida capacitatea organizațională și va crește impactul pe același culoar identitar și de valori care a caracterizat Viitor Plus până acum. Veți găsi în ea și în echipa Viitor Plus același partener de cursă lungă cu care să construiți lucruri concrete și relevante în domeniu.

Teia va rămâne Președinta organizației și, alături de restul membrilor Consiliului Director, va veghea la păstrarea misiunii pe termen lung. Pe Teia o să o găsiți și la firul ierbii, lângă Sibiu, punând pe picioare cel mai nou program al asociației, Roua din Vurpăr.

🌍 La final, vă lăsăm cu un gând din partea Claudiei legat de viitor și cel mai important lucru pe care l-ar schimba în România, responsabilitatea eco-sistemică: „Cred că, dacă ne pasă unii de ceilalți și de natură, rezolvăm tot.”

Bine ai venit, Claudia, și succes pe mai departe, alături de Viitor Plus!

O bună parte din administrațiile locale riscă să fie amendate de autoritățile de control din cauza incapacității de a crea un sistem funcțional de colectare și reutilizare a deșeurilor textile, de la consumator până la stadiul de resursă. Aceasta este concluzia analizei Radiografia gestionării deșeurilor textile în România, realizată de programul Harta Reciclării al asociației Viitor Plus, în colaborare cu asociația Ecoteca. Studiul face parte din campania de conștientizare Muntele de Haine, susținută de ING Bank România.

Harta Reciclării, programul Viitor Plus despre reducere, reutilizare și reciclare, susținut de #DupăNoi, platforma de sustenabilitate a Sistemului Coca-Cola, lansează lecția Electro-Nicu te ține la curent despre deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) destinată elevilor din toate ciclurile de învățământ.

Harta Reciclării continuă să transforme educația de mediu într-o experiență memorabilă și relevantă pentru copii și profesori deopotrivă. După ce PET-rică i-a învățat pe elevi despre Sistemul de Garanție Returnare, iar Stofia i-a introdus în universul materialelor textile,  Electro-Nicu, este noul personaj educațional creat special pentru a explica elevilor ce sunt deșeurile de echipamente electrice și electronice și de ce este important să le colectăm responsabil.

„Prin lecția Electro-Nicu te ține la curent ne-am dorit să aducem în fața profesorilor și elevilor o temă esențială: reciclarea deșeurilor electrice și electronice, într-un mod accesibil, prietenos și relevant pentru realitatea lor de zi cu zi. În cadrul webinariilor dedicate profesorilor din programul Harta Reciclării, ne-am concentrat pe oferirea de instrumente concrete și resurse educaționale care să transforme conceptele despre DEEE-uri în experiențe de învățare interactive și ușor de integrat la clasă. Credem că educația timpurie este cheia pentru a construi comportamente responsabile pe termen lung.” –  Radu Hădăreanu, Manager Harta Reciclării

Lecția abordează tema obiceiurilor noastre de consum în privința electronicelor, cu accent pe gesturi ale economiei circulare: refuzul achizițiilor inutile, cumpărarea lucrurilor de calitate, repararea, donarea, ultimul pas fiind reciclarea. Este o lecție despre responsabilitate de mediu și despre importanța de a ne gândi la ce facem după noi, pentru că strângem tot noi, și nu ne oprim aici.

Lecția despre DEEE-uri se adresează tuturor ciclurilor de învățământ – preșcolar, primar, gimnazial, liceal – și propune o abordare creativă, actuală și conectată la realitatea copiilor.

Alături de lecția despre DEEE-uri, toate celelalte lecții de educație de mediu sunt disponibile gratuit pe platforma educațională a Viitor Plus și abordează teme precum:

• Reducerea și reutilizarea
• Economia circulară
• Schimbările climatice
• Eficiența energetică
• Apa și biodiversitatea
• Sistemul de Garanție Returnare
• Textilele

Pentru a le accesa, tot ce trebuie să facă cadrele didactice este să le descarce de pe website și să participe la webinariile organizate de Harta Reciclării. Atât materialele didactice, cât și conținutul prezentărilor online sunt personalizate pentru fiecare ciclu de învățământ.

Succesul programului este dovedit de lecțiile lansate în 2025, Cele 7 vieți ale lui PET-rică, dedicată Sistemului de Garanție-Returnare, care a ajuns la 1.030 de cadre didactice și 20.445 de elevi și Stofia și ghemul ei, despre deșeurile textile, susținută de 424 de profesori în fața a 8.400 de elevi, pentru care mai așteptăm raportări până la finalul acestui an școlar.

De la lansarea sesiunilor educaționale în 2019, lecțiile de educație de mediu oferite de Harta Reciclării au fost susținute de peste 4.590 de cadre didactice în fața a 225.000 de elevi din întreaga țară și din Republica Moldova.

Prin lansarea lecției Electro-Nicu te ține la curent, Harta Reciclării își lasă amprenta în educația de mediu din România, oferind instrumente concrete pentru formarea unei generații mai responsabile față de mediul înconjurător.

Despre Harta Reciclării și Viitor Plus

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, susținut de platforma de sustenabilitate #DupăNoi a Sistemului Coca-Cola în România, al cărui scop este conștientizarea importanței colectării separate și promovarea reducerii, reutilizării, reciclării și a principiilor de economie circulară. Pe Harta Reciclării sunt peste 18.000 de puncte de colectare, ateliere de reparații, centre de donații, de închiriere și magazine second hand din toată țara. Oricine poate adăuga puncte noi sau raporta probleme la cele deja existente, indiferent dacă are sau nu cont pe platformă.

Viitor Plus este o organizație non-profit cu o experiență de 20 de ani în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate de asociație sunt: Adoptă un copac, Atelierul de Pânză, Bine Primit, Biroul Eco, Eco Provocarea,  Harta Reciclării, Recicleta, Regenesis și Roua din Vurpăr.

Despre După Noi, platforma de impact social și sustenabilitate a Sistemului Coca-Cola în România

Am lansat platforma de sustenabilitate După Noi în 2016, din dorința de a reuni toate proiectele de sustenabilitate ale Companiei Coca-Cola HBC în România. Primii pași i-am făcut în Țara Dornelor, de la inițiative menite să promoveze potențialul turistic și cultural al zonei de unde izvorăsc apele minerale din produsele noastre, Dorna, Dorna Izvorul Alb și Poiana Negri și până la implicarea în comunitate, am adus sub aceeași platformă noi proiecte de impact: „ThinkBIGăr”, „Povești din Ciocănești”, „După Noi, strângem tot noi”.

În 2020, ne-am luat angajamentul să #NuNeOprimAici. După Noi a devenit platforma de sustenabilitate a Sistemului Coca-Cola în România, compus din companiile Coca-Cola HBC România și Coca-Cola România. Ne-am unit eforturile pentru o viziune comună – să facem o diferență în comunitate, prin protejarea mediului înconjurător, a resurselor de apă, prin dezvoltarea comunităților și susținerea tinerilor. Astăzi, #DupăNoi reflectă tot ceea ce facem, în cadrul Sistemului Coca-Cola în România, pentru un viitor mai sustenabil, pas cu pas.

Persoană de contact: Andrei Bucureci, specialist comunicare Harta Reciclării

andrei.bucureci@viitorplus.ro; 0741.260.296

Bilanț sezon de plantare toamnă–iarnă 2025: 239.310 puieți plantați, 130 de școli implicate, 2 plantări urbane și un proiect social

Mulțumită celor care au fost alături de noi, 2025 devine un an de referință pentru Viitor Plus, pe care îl încheiem cu entuziasm și cu rezultate care arată cât de mult putem construi împreună.

Harta Reciclării lansează campania „Muntele de Haine”,  care combate impactul deșeurilor textile cu soluții practice de reducere și reutilizare

• În fiecare an, un român aruncă în jur de 8 kg de haine și încălțăminte;
• 80% dintre hainele aruncate la nivel global ajung la gunoi sau la incinerare;
• Din 2025, colectarea separată a textilelor este obligatorie în România.

București, 27 noiembrie Viitor Plus, prin programul Harta Reciclării, cu susținerea ING Bank România, lansează campania „Muntele de Haine”, o inițiativă menită să atragă atenția asupra volumului alarmant de deșeuri textile generate anual în România care poate fi combătut cu soluții concrete pe care oricine le poate urma: reutilizare, reparare, reinventare, donare, colectare separată și obiceiuri de cumpărare responsabile.

„Industria modei trebuie să-și asume responsabilitatea impactului grav asupra mediului. Pe de altă parte, nici consumatorii nu pot rămâne pasivi. Fiecare dintre noi contribuie la creșterea «Muntelui de Haine», dar tot noi putem începe să-l doborâm. Cum? Alegem mai atent, reparăm, donăm sau pur și simplu cumpărăm responsabil. Este momentul să înțelegem că sustenabilitatea nu se face doar în fabrici, ci în fiecare casă. Campania Muntele de Haine nu doar atrage atenția asupra acestei probleme care pare invizibilă, ci aduce soluții și exemple concrete pentru fiecare utilizator ”, spune Teia Ciulacu, Președinta asociației Viitor Plus.

Consumatorul, parte din problemă, dar și din soluție

Responsabilitatea cifrelor îngrijorătoare legate de poluare, supraconsum și lipsa de soluții pentru deșeurile generate nu aparține exclusiv companiilor din industria modei. Atât timp cât consumatorii rămân complici ai marketingului unei industrii care promovează excesul, „Muntele de Haine” din deșeuri va continua să crească. De la decizia de a cumpăra impulsiv, până la refuzul de a repara, fiecare gest ne costă resurse de sol, apă și aer. Campania „Muntele de Haine” reamintește că schimbarea nu începe în fabrici, ci în dulapuri – prin gesturi mici, dar consecvente.

„Sustenabilitatea nu este doar despre energie sau transport, ci și despre obiceiurile noastre zilnice. Din păcate, industria textilă este responsabilă pentru o parte semnificativă din poluarea globală, iar România nu face excepție. În ING avem un pilon strategic dedicat climei și credem că este esențial să susținem inițiative care reduc acest impact. O astfel de resursă este și campania «Muntele de Haine», prin care reciclarea și reutilizarea textilelor devin mai ușor de făcut și la îndemâna oricui își dorește să învețe mai mult despre combaterea acestui tip de risipă” , afirmă Tomina Vodarici, Community Investment, ING Bank România. 

O platformă interactivă, Muntele de Haine

Prin platforma interactivă munteledehaine.hartareciclarii.ro, Harta Reciclării invită utilizatorii să devină parte din soluție, urmând cei 7 pași ai schimbării: colectare, reutilizare, reinventare, reparare, donare, întreținere și alegere responsabilă. Pagina de campanie oferă resurse utile – o colecție de sfaturi practice, recomandări și ghiduri pentru întreținerea hainelor, shopping sustenabil, alegerea materialelor, cu exemple pentru fiecare pas în parte.

Campania nu vizează doar schimbarea percepției asupra hainelor, ci și mobilizarea societății civile – școli, ONG-uri, parteneri instituționali – prin includerea obiceiurilor de reutilizare și colectare separată în abordările și activitățile lor. 

Harta Reciclării adună, la nivel național, peste 1.000 de puncte de colectare a textilelor și inițiative care încurajează reutilizarea – ateliere de retușuri și croitorie, centre de donații, magazine vintage și second hand – iar numărul lor va crește în continuare. Oricare dintre acestea poate servi drept soluție de reducere a Muntelui de Haine. În plus campania aduce în prim-plan inițiative românești care dau o nouă viață hainelor, de la magazine second-hand, ateliere de retușuri și croitorie, la proiecte de upcycling și donații. 

Despre Harta Reciclării și Viitor Plus

Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, susținut de platforma de sustenabilitate După Noi, al cărui scop este conștientizarea importanței colectării separate și promovarea reducerii, reutilizării, reciclării și a principiilor de economie circulară. Pe Harta Reciclării sunt 17.000 de puncte de colectare, ateliere de reparații, centre de donații, de închiriere și magazine second hand din toată țara. Oricine poate adăuga puncte noi sau raporta probleme la cele deja existente, indiferent dacă are sau nu cont pe platformă.

Viitor Plus este o organizație non-profit cu o experiență de aproape 20 de ani în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate de asociație sunt: Adoptă un copac, Atelierul de Pânză, Bine Primit, Biroul Eco, Eco Provocarea,  Harta Reciclării, Recicleta, Regenesis și Roua din Vurpăr.

Despre ING Bank România

ING Bank România este parte a ING Group, instituție financiară internațională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 38 de milioane de clienți individuali, companii sau instituții din peste 40 de țări. Înființată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, oferind produse și servicii tuturor categoriilor de clienți – companii mari și mici, instituții financiare, mici antreprenori și persoane fizice. ING Bank România este singura bancă cu o creștere organică din top 10 bănci locale după active, fără achiziții de portofolii de clienți sau alte bănci. ING Bank România este o bancă universală cu peste 1,9 milioane de clienți din trei segmente de business: persoane fizice (retail), companii IMM-uri & Mid-Corporate și Wholesale Banking. 

Misiunea ING este aceea de a-i susține pe oameni să fie cu un pas înainte, în viață și în afaceri.

Societatea este în tranziție către o economie cu emisii de carbon reduse. La fel și clienții noștri, la fel și ING. Finanțăm deja multe activități sustenabile, dar în continuare finanțăm mai multe care nu sunt. Vezi progresul nostru de până acum pe ing.com/climate.

Persoană de contact: Mihail Tănase, specialist comunicare Harta Reciclării

mihail.tanase@viitorplus.ro; 0724.273.633

1 În România se aruncă anual circa 160 de milioane de kilograme de deșeuri textile, cu o rată de reutilizare și reciclare de numai 6-8%, conform estimărilor Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX). În contextual unei populații de 19 milioane de locuitori, fiecare român aruncă anual în jur de 8 kg textile (link).

2 Aproximativ 80% din hainele aruncate au ajuns la gropile de gunoi sau în incineratoare, în timp ce doar 12% au fost reutilizate și mai puțin de 1% au fost reciclate în noi fibre textile, conform unui articol publicat în 2025 de firma de consultanță Boston Consulting Group (link).

Pe 8 și 9 septembrie, Viitor Plus a organizat la Sibiu evenimentul „Cooperări de succes între ONG-uri și companii interesate de CSR”, parte din programul NGO Academy Community-Led Events, derulat de Fundația ERSTE.

În perioada 10–14 august, în stațiunea Cheia (județul Prahova), s-a desfășurat Tabăra de Leadership pentru Mediu Eco Provocarea – evenimentul de încheiere a celei de-a XIV-a ediții a Concursului Național de educație pentru mediu cu același nume, derulat în anul școlar 2024–2025. Cei 44 de elevi și 11 profesori participanți sunt reprezentanții celor 11 echipe de liceeni cu cele mai bune punctaje, desemnate câștigătoare în urma unui an de activități practice de protecția mediului desfășurate intens în licee și comunități din întreaga țară.